14 august 2007

O poezie apreciata de editori


Îngerul fără aripi

Într-o zi
Dumnezeu
nu ştiu de ce
a plămădit dintr-un nor
şi o rază de soare
un înger fără aripi.

Îngerul nu s-a mâniat
pe Dumnezeu;
cu fiecare clipă I-a arătat
cât de mult Îl iubeşte
iubind oamenii.

Iubirea sa
pentru oameni
a făcut ca aripile
să înceapă
să crească.

Când aripile
erau suficient de mari
ca să poată zbura
Dumnezeu l-a chemat
pentru a-I fi aproape.

Astazi am fost placut surprinsa cand am reintrat pe siteul europeea.ro/atelierliterar/ si am vazut cum aceasta poezie scrisa "la cald" si lasata in forma bruta a primit dinstinctia maxima acordata de site, distinctie votata de 2 editori. Multumesc pt apreciere.

Îngerul fără aripi Text recomandat de redactie Craita Silvana Serbanescu 2007-08-10 poezie
voturi 2/afisari 112/comentarii 3


sursa www.europeea.ro/atelierliterar/ ora 21.28 14.08.2007

2 comentarii:

Florina R. spunea...

Cu adevarat minunata si plina de miez! Chiar avem ce invata de aici!
Ma bucur sa mai gasesc oameni care "invata" asemenea lucruri.

theseea spunea...

florina multumesc pt aprecierea de aici si cele de pana aici.