24 septembrie 2007

Împreună de 3 ani


din motive de protectie a copiilor am inlocuit poza initiala.

nu am sters topicul datorita comentariilor. sper sa ma intelegeti

Invitatie "La sotron!"


Vulcanul de poezie (www.e-poezie.net) gazduieste pentru cei interesati pe langa minibiblioteca de poezie romaneasca si universala si sectiunea de creatie ce pune la dispozitie spatiu pt autorii contemporani mai putini consacrati sau debutanti, o noua sectiune de dicata exclusiv Literaturii pentru copii. Alaturi de biblioteca pusa la dispizitie de curand s-a lansat pentru doritori concursul "La sotron!". Acest concurs doreste sa atraga atentia asupra necesitatii de creatie ce exista in acest colt al literaturii.

Desi premiile sunt simbolice va invitam pt toti care doresc sa participe. In timp poate se va reusi si publicarea unui minivolum ilustrat cu poeziile ce vor fi castigatoare de-alungul timpului.

22 septembrie 2007

Theseea - Roua ruginie a toamnei



gratia florii intristate de dor
renasterea intr-un colt al toamnei
eternitatea secundei ce a fost
ying... yang... un destin
boarea chiciurei din ram
urmele pasilor uitati sub frunze
blandetea luminii in reflexe aramii
boarea naturii suprinse-n extaz
linisti murmurate de ape
exorcizari de vise-n rasarit
sacristia taceri in apus


.

20 septembrie 2007

Europa - un colt ruginiu al universului apropiat



Europa ("yoo ROH puh") este cel de-al şaselea satelit natural al lui Jupiter şi al patrulea ca mărime; este cel de-al doilea satelit Galilean. Europa este puţin mai mic decât satelitul Terrei, Luna.

orbita: 670,900 km de Jupiter
diametrul: 3138 km
masa: 4.80e22 kg

Europa a fost o prinţesă feniciană; Zeus, luând forma unui taur, a răpit-o şi a dus-o în Creta; a fost mama lui Minos.

Descoperit de Galileo şi Marius în 1610.

Europa şi Io au o compoziţie similară planetei Terra: compusă în mare parte din silicaţi. Spre deosebire de Io, totuşi, Europa are un strat exterior de gheaţă mai subţire. Date recente de la Galileo indică faptul că Europa are o structură internă stratificată, probabil cu un mic miez metalic.

Suprafaţa satelitului Europa nu seamănă cu nimic altceva din sistemul solar interior. Este foarte netedă: prezintă puţine reliefuri, de câteva sute de metri înălţime. Semnele proeminente par să fie doar caracteristici de albedo cu relief foarte jos.

Există puţine cratere pe Europa; doar trei cratere mai mari de 5 km în diametru au fost găsite. Aceasta ar însemna o suprafaţă nouă şi activă. Totuşi, Voyagers a făcut harta unei porţiuni doar din suprafaţă, la rezoluţie mare. Vârsta exactă a suprafeţei rămâne o problemă deschisă.

Imaginile suprafeţei de pe Europa seamănă foarte mult cu imaginile mării îngheţate de pe Pământ. Este posibil să existe un strat de apă lichidă sub suprafaţa de gheaţă, probabil până la 50 km adâncime, menţinută în stare lichidă de căldura generată periodic. Daca e aşa, ar fi singurul loc din sistemul solar, în afara Pământului unde există apă în stare lichidă în cantităţi semnificative.

Cel mai semnificativ aspect de pe Europa este seria de linii întunecate ce se intersectează pe întregul glob. Cele mai mari au lăţimea de 20 km, cu margini difuze spre exterior, dintr-un material mai luminos. Ultima teorie despre originea lor este că au fost produse în urma unor erupţii vulcanice sau gheizere.

Recente observaţii cu HST au relevat că Europa are o atmosferă foarte rarefiată (1e-11 bar) compusă din oxigen. Din cei 61 de sateliţi din sistemul solar, doar alţi patru (Io, Ganymede, Titan şi Triton) au atmosferă. Spre deosebire de oxigenul din atmosfera Pământului, cel de pe Europa aproape sigur nu are origine biologică. Este probabil generat de lumina solară şi de particule încărcate lovind suprafaţa îngheţată de pe Europa, producând vapori de apă care apoi se descompun în oxigen şi hidrogen. Hidrogenul evadează, în timp ce oxigenul rămâne.

Voyagers nu a luat imagini prea exacte de pe Europa. Dar acesta este un scop principal al misiunii Galileo. Imagini de la primele două întâlniri cu Europa ale lui Galileo par să confirme anterioarele teorii cu privire la vârsta recentă a suprafeţei Europei: Se văd puţine cratere, în schimb sunt evidente anumite activităţi. Sunt regiuni similare ca aspect cu calotele de gheaţă în timpul dezgheţului de primăvară, de pe Pământ. Natura exactă a suprafeţei şi interiorului Europei nu este clară încă, dar dovada existenţei unui "ocean" sub suprafaţa sa este foarte puternică.

Galileo a descoperit că Europa are un câmp magnetic slab (poate a patra parte din intensitatea celui de pe Ganymede). Şi mai interesant, are o variaţie periodică în trecerea prin câmpul magnetic al lui Jupiter. Aceasta este o dovadă foarte clară că există un material conducător sub suprafaţa Europei, foarte asemănător unui ocean sărat.

surse http://www.astrotm.home.ro http://pds.jpl.nasa.gov/planets/images/

15 septembrie 2007

Carmen Mihaela Visalon - un fir de toamna

Fir ruginiu de rugină


la capătul liniei uşor
cerul de culoarea seminţei
luminat difuz
de două nopţi ca două peceţi
ochiul de vis şi ochiul de taină
al lunii
Ah! neînduplecată creşte liniştea verde
peste coroane şi flori



8 septembrie 2007

Ionatan


Omul ruginiu

Alunecă-n toamnă un om ruginiu,
De parcă-i o frunză de brusture.
Stropi mari de-ntuneric de el se aţiu
Şi-ncepe tăcerea să-l usture.

Duce cu sine un palat de amar
Şi un iaz de-ntristare pe margine.
Sare adesea din habar în habar
A lui străvezită imagine.

Tac de acolo şi de nicăieri
Rare-ale lui dumiririle…
Doamne, cu ce nestemate puteri
Tu poţi să îl lege iubirile?

Îl ridici şi îl pui într-o naştere iar,
Un copil e acuma, un gângure…
De un Duh de la Tine l-ai făcut sanctuar,
De o mare căinţă el plângure…

Şi iese din toamnă un om ruginiu,
Nici el nu mai ştie că iese.
Ca şi cum îl urmează, de el se aţiu
Fericite miresme mirese.


ionatan - Jurnalul scrierii iubirii

text si imagine

7 septembrie 2007

Rapsodii de toamnă

de George Toparceanu

I
A trecut întâi o boare
Pe deasupra viilor,
Şi-a furat de prin ponoare
Puful păpădiilor.

Cu acorduri lungi de liră
I-au răspuns fâneţele.
Toate florile şoptiră,
Întorcându-şi feţele.

Un salcâm privi spre munte
Mândru ca o flamură.
Solzii frunzelor mărunte
S-au zburlit pe-o ramură.

Mai târziu, o coţofană
Fără ocupaţie
A adus o veste-n goană
Şi-a făcut senzaţie:

Cică-n munte, la povarnă,
Plopii şi răsurile
Spun că vine-un vânt de iarnă
Răscolind pădurile.

Şi-auzind din depărtare
Vocea lui tiranică,
Toţi ciulinii pe cărare
Fug cuprinşi de panică...

Zvonul prin livezi coboară.
Colo jos, pe mlaştină.
S-a-ntâlnit un pui de cioară
C-un bâtlan de baştină

Şi din treacăt îi aruncă
Altă veste stranie,
C-au pornit-o peste luncă
Frunzele-n bejanie!


II
Într-o clipă, alarmate,
Ies din şanţuri vrăbiile.
Papura pe lac se zbate
Legănându-şi săbiile.

Un lăstun, în frac, apare
Sus pe-un vârf de trestie
Ca să ţie-o cuvântare
În această chestie.

Dar broscoii din răstoacă
Îl insultă-n pauze
Şi din papură-l provoacă
Cu prelungi aplauze.

Lişiţele-ncep să strige
Ca de mama focului.
Cocostârci, pe catalige,
Vin la faţa locului.

Un ţânţar, nervos şi foarte
Slab de constituţie,
În zadar vrea să ia parte
Şi el la discuţie.

Când deodată un erete,
Poliţai din naştere,
Peste baltă şi boschete
Vine-n recunoaştere

Cu poruncă de la centru
Contra vinovatului,
Ca să-l aresteze pentru
Siguranţa statului...

De emoţie, în surdină,
Sub un snop de bozie,
O păstaie de sulcină
A făcut explozie.

III
Florile-n grădini s-agită.
Peste straturi, dalia,
Ca o doamnă din elită
Îşi îndreaptă talia.

Trei petunii subţirele,
Farmec dând regretelor,
Stau de vorbă între ele:
"Ce ne facem, fetelor?..."

Floarea-soarelui, bătrână,
De pe-acum se sperie
C-au să-i cadă în ţărână
Dinţii, de mizerie.

Şi cu galbena ei zdreanţă
Stă-n lumina matură,
Ca un talger de balanţă
Aplecat pe-o latură...

Între gâze, fără frică
Se re-ncep idilele.
Doar o gărgăriţă mică,
Blestemându-şi zilele,

Necăjită cere sfatul
Unei molii tinere,
Că i-a dispărut bărbatul
În costum de ginere.

Împrejur îi cântă-n şagă
Greierii din flaute.
"Uf, ce lume, soro dragă!"
Unde să-l mai caute?

L-a găsit sub trei grăunţe
Mort de inaniţie.
Şi-acum pleacă să anunţe
Cazul la poliţie.

IV
Buruienile-ngrozite
De-aşa vremi protivnice
Se vorbiră pe şoptite
Să se facă schivnice.

Şi cum ştie-o rugăciune
Doamna măsălariţă,
Tot soborul îi propune
S-o aleagă stariţă.

Numai colo sus, prin vie,
Rumenele lobode
Vor de-acuma-n văduvie
Să trăiască slobode.

Vezi! de-aceea mătrăguna
A-nvăţat un brusture
Să le spuie-n faţă una
Care să le usture!...

Jos, pe-un vârf de campanulă
Pururea-n vibraţie,
Şi-a oprit o libelulă
Zborul plin de graţie.

Mic, cu solzi ca de balaur,
Trupu-i fin se clatină,
Giuvaer de smalţ şi aur
Cu sclipiri de platină.

V
Dar deodată, pe coline
Scade animaţia...
De mirare parcă-şi ţine
Vântul respiraţia.

Zboară veşti contradictorii,
Se-ntretaie ştirile...
Ce e?... Ce e?... Spre podgorii
Toţi întorc privirile.

Iat-o!... Sus în deal, la strungă,
Aşternând pământului
Haina ei cu trenă lungă
De culoarea vântului,

S-a ivit pe culme Toamna,
Zâna melopeelor,
Spaima florilor şi Doamna
Cucurbitaceelor...

Lung îşi flutură spre vale,
Ca-ntr-un nimb de glorie,
Peste şolduri triumfale
Haina iluzorie.

Apoi pleacă mai departe
Pustiind cărările,
Cu alai de frunze moarte
Să colinde zările.

. . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . .

Gâze, flori întârziate!
Muza mea satirică
V-a-nchinat de drag la toate
Câte-o strofă lirică.

Dar când ştiu c-o să vă-ngheţe
Iarna mizerabilă,
Mă cuprinde o tristeţe
Iremediabilă...

6 septembrie 2007

Quotes for today


"Cand dragostea vorbeste, vocile tuturor zeilor
par a fi adormite in armonia raiului."
William Shakespeare


"Cu penele altuia te poti impodobi dar nu poti zbura."
Lucian Blaga


"Un intelectual este cineva care
a gasit ceva mai interesant decat sexul."
Edgar Wallace

Tenorul italian Luciano Pavarotti a murit

Luciano Pavarotti, a incetat din viata, joi dimineata, la locuinta sa din orasul natal Modena, transmite agentia italiana Ansa. Starea sa de sanatate se agravase pe parcursul noptii si isi pierduse cunostinta.

"Luciano Pavarotti a murit in urma cu o ora," a declarat managerul sau, Terri Robson, pentru agentia Reuters.

Celebrul tenor, in varsta de 71 de ani, suferea de cancer la pancreas, iar in luna iulie fusese supus unei interventii chirurgicale., anuntau miercuri postul de televiziune Sky TG24, citat de AFP.

El a fost internat pe data de 8 august, intr-o clinica din Modena, in nordul tarii, din cauza unei "stari febrile", iar la 25 august a fost externat si si-a continuat perioada de convalescenta acasa.

Cantaretul de opera nu a mai aparut in public dupa operatia sa din 2006. La inceputul acestei veri, in timpul unei ceremonii muzicale oferita in onoarea sa, pe insula Ischia, in apropiere de Napoli, sotia sa a declarat ca tenorul se simte bine si ca pregateste un disc.

Legenda a muzicii de opera, Pavarotti s-a nascut la Modena, in nordul Italiei, pe 12 octombrie 1935.

A debutat pe scena salii de opera din Reggio Emilia, in 29 aprilie 1961, cu aria lui Rodolfo din "La Boema" de Puccini. A fost singurul cantaret de opera care a vandut mai mult de 100 de milioane de inregistrari.

Pavarotti a cantat ultima data la Metropolitan Opera din New York, pe 13 martie 2004. Atunci a fost aplaudat timp de 12 minute pentru rolul Mario Cavaradossi din "Tosca" de Giacomo Puccini.

Avea patru fete, trei din prima casatorie cu Adua si o fata impreuna cu actuala sotie, Nicoletta Mantovani.


sursa: HotNews.ro, C.N.A., 06 sep 2007

1 septembrie 2007

Theseea - Un tu in doi

Petalele gândurilor le-am îngropat
Dincolo de orizontul sufletului petrecut în umbră.
Alte petale, stigmatizate, au început să-mi crească
Udate de lacrimile acide ale uitării tale.
Mă dor cu fiecare adiere de geană,
Amintindu-mi cum ele ar fi ale mele, dar...
Eu nu sunt şi nu voi fi niciodată a lor.
Tăcerea morţii se pierde în parfumul răsăritului.
Sunetul penei ce dansează pe partituri de hârtie
Aminteşte de secretul uitat cu miros de primavară.
Eu pot fi numai eu, iar tu poti ramane numai tu
Noi... nu am fost noi, am fost un tu in doi.


31 august 2007